O duminica lejera

Duminica aceasta a fost una dintre putinele zile in care nu am iesit nici macar o secunda din casa. Oboseala acumulata overall si mai ales vremea “imbietoare” de afara au fost motivele principale pentru aceasta decizie. Am preferat sa stam acasa si sa chill. Care de fapt “chill” s-a dovedit a fi doar pe jumatate adevarat, pentru ca la sfarsitul zilei eram mai obosita ca vineri seara, dupa o saptamana de lucru. De ce eram asa obosita? Pai pentru ca de la ora 3 m-am apucat de “putina” treaba si am mai terminat tarziu in noapte!

Mai exact, la ora 3 m-am dus in bucatarie. Ma asteptau 2 chiuvete pline cu vase si sa nu credeti ca erau acolo de o saptamana! Erau doar de cu o seara inainte! Dupa cantitatea de vase murdare am impresia, de cele mai multe ori, ca parca suntem o armata, iar dupa cantitatea de gunoi pe care o producem ai zice ca suntem un restaurant pe 2 nivele! Si cand colo, noi suntem doar 4…In fine, cu vasele sa zicem ca a fost simplu, le-am bagat la masina de spalat vase, desi si asta este o mica arta, sa stii sa le asezi sa maximizezi spatiul si sa scapi de cele 2 chiuvete fara ca tu sa mai participi. Insa nu imi iese de fiecare data, cand tot trebuie sa ma mai delectez si eu cu cateva items de nu se preteaza la masina de spalat.

In fine, odata vasele rezolvate, next on the agenda: let’s make some food! Reteta zilei: piure cu friptura la cuptor si ficatei de back-up. Nimic mai simplu! Doar vreo 2 ore! E drept ca intre timp m-am mai distrat si cu putina curatenie la fata locului. Si ce mai conteaza cat stai in bucatarie cand totul dispare din farfuria copiilor si ti se mai cere si supliment, mai ales la piure, ca este delicios! Dupa vreo 10 minute de stat jos, timp in care am mancat si eu putin, ca nu mi-era foame, ca doar bucatarul se satura numai din miros, m-am dus din nou la bucatarie. De data asta aveam in plan sa pregatesc ceva dulce. Daca tot stam in casa, macar sa bucatarim! De data aceasta incercam o reteta noua: mere in foietaj, cu ciocolata inauntru. Sara m-a asistat, avea in grija sa pudreze merele cu zahar, dar, evident ca, la un moment dat, s-a plictisit, pentru ca desi aparent foarte simpla reteta, in facto foarte migaloasa. Deja ma intrebam oare cine m-a pus sa fac asta, dar cum arta cere sacrificii, mi-am vazut mai departe de mere, numai sa le termin odata! Odata bagate merele la cuptor, m-am uitat la ceas: era ora 7, doar ora 7! Sau cu alte cuvinte: cand au zburat 4 ore in bucatarie??

Sa reluam: Odata merele bagate la cuptor, next on the list: sa pregatim baia copiilor si usor-usor sa ii bagam la somn. La baie joaca este in toi, dar invariabil se lasa si cu cateva plansete din partea lui Aylin, care, de fapt, de cele mai multe ori, tot ea este capul rautatilor, dar tot ea plange! Momentul lor preferat insa este cand ies din baie si il solicita pe tati sa le duca in brate, de-abia asteptand sa il ude din cap pana in picioare. Este o joaca de-a lor pe care tati o permite. Cu mami nu se discuta! ūüôā Nu are rost sa va spun ca in urma acestei batalii cu apa tati trebuie sa-si schimbe outfit-ul, iar pe jos in baie este o mica piscina. Adevarul este ca, cel putin din exterior, momentul este destul de idilic: sa le vezi pe fete cu cata bucurie isi pregatesc pistoalele cu apa, cum si le incarca la maxim si cum tabara apoi pe tati cu apa din toate directiile.

Dupa baie incepe ritualul: foehn, unghiute, imbracat, laptic, somnic – Aylin, ca Sara se lasa mai greu. A, dar de fapt, am uitat esentialul! Merele de la cuptor! Cu care s-au delectat si fetele imediat cum au iesit din baie. Erau asa scumpe, cu halatele de baie pe ele si tinand in brate, pe canapea, farfuria cu merele pregatite de mami. E drept ca ele au fugarit mai degraba ciocolata si apoi merele, lasand la o parte foietajul, in schimb tati s-a declarat foarte incantat de marea mea creatie, devorand 2 portii.

Odata plecata la somnic cu Aylin, ne-am apucat sa citim. De data aceasta o carte Disney, pe care o prefera de cateva seri, desi o avem de pe vremea Sarei, cu moto animalutele din jungla – pour les connaisseurs – si cu alte personaje, la care de regula nu prea mai ajungem, pentru ca adoarme de la primele povesti. Ei bine, acum mai aveam putin si terminam toata cartea – o carte groasa!! – si copilul nu mai adormea! Zic: se vede ca nu am iesit afara! Chiar daca s-au jucat frumos, mai ales cu tati, nimic nu se compara cu iesitul la aer, eventual in parc. Intr-un final adoarme, la fix cat sa ma duc sa o indemn si pe Sara la somn. S-a dus cu tati la somn, iar eu linistita ca acum, in sfarsit, pot sa ma ocup si de mine! Era, de altfel, si foarte devreme, era “doar” ora 11… Dar… nicio problema! Cate dintre noi, mamicile, nu am facut baie la ora 11 noaptea?? Si sa zicem mersi ca nu e 12 noaptea, nu?? Si sa nu-mi spuneti ca va reuseste aceasta performanta si la ora …8, sa zicem, ca nu va cred!! Doar daca sunt copiii in tabara, in vizita la bunici sau in alte situatii la fel de speciale!

Revenind, mi-am facut baie si, ca de aproape fiecare data dupa ce ies din baie, mi-am spus ferm in sinea mea: “asta seara imi intind parul cu placa!!” Un deziderat de altfel foarte frumos si normal pentru orice femeie moderna din zilele noastre. Orice femeie moderna din zilele noastre care are si timp berechet on her hands!! In cazul meu, dezideratul s-a dus repede pe apa sambetei, cand la ora 11.30 abia mai imi ardea sa imi usuc parul cu foehnul, dar aminte sa mai stau inca o ora sa il aranjez cu placa, pentru ca de, am parul des si in materie de dexteritate intr-ale coafatului am si doua maini (aproape) stangi. Dupa reusita parului am evaluat repede: unghii? Glumesc, nu?? Cine mai are timp sa-si faca unghiile in miez de noapte?? Sau de facut se fac repede, ca aici, da, am dexteritatea necesara – unghiile au fost dintotdeauna my thing! – dar cine are timp sa stea locului niste minute bune cand ai doua ghiozdane de pregatit pentru a doua zi??

Asa ca m-am apucat repede sa pregatesc ce au nevoie copiii pentru a doua zi. Nimic mai usor:

Sara:

  • ascutit creioane – da, ea ar trebui sa faca asta, dar cumva tot eu o fac – imi si place, recunosc!
  • adunat tema de prin birou si bagat in ghiozdan – saptamana trecuta, tocmai pentru¬† ca am ratat sa fac eu task-ul asta, tema a ramas acasa pana marti;
  • cautat si pus tricou alb la scoala pentru pictat pe el si apoi purtat – tema Ziua¬† Nationala a Romaniei ne bate la usa pe toate flancurile!
  • cautat ulcele!! – da, ati citit bine, ulcele! Si, ce sa vezi, chiar aveam niste ulcele,¬† ¬† ¬† ¬† ¬† ratacite pe undeva prin casa, si culmea, facute chiar de Sara, acum cativa ani, din¬† ¬† ¬† lut modelat de ea, la roata olarului, cand am fost in vizita la Piscu, un sat uitat de¬† ¬† vreme, dar foarte frumos! Dupa ce am localizat ulcelele :-), problema mare: in ce¬† ¬† ¬† pun ulcelele, cat sa nu le fac din 2 multiplu de numar par?? Si uite asa, o ulcica a¬† ¬† ¬† ajuns intr-un ambalaj frumos de transportat sticle de vin, pe cand cealalta, in lipsa¬† ¬† unei recuzite mai vaste, a ajuns intr-o amarata de punguta;
  • facut ghiozdan, sau arta de a indesa in el carti, caiete, vase si ulcele – si la propriu si¬† la figurat!, in asa fel incat sa aiba in rucsac tot ce are nevoie si in ordinea in care¬† ¬† ¬† are nevoie de fiecare lucru in parte. Adica la inceput am pus ulcelele in fata, cum¬† ¬† ¬† deschideai rucsacul dadeai de ulcele – foarte gresit, pentru ca doar copilul nu se¬† ¬† ¬† ¬† incalta cu ulcelele la scoala. Asa ca scos ulcele, indesat un pic mai in spate, dar cat¬† ¬† sa nu le inmultesc eu direct de acasa, si apoi pus adidasii in fata, de care, intr-¬† ¬† ¬† ¬† adevar, are nevoie de cum intra in scoala – cine zice ca e usor sa fii mamica, sa se¬† ¬† ¬† mai gandeasca o data!! Aici se vede cu adevarat partea cu think ahead!!
  • pregatit tinuta pentru sedinta foto de la scoala de a doua zi. Alege o rochita draguta, dar care rochita?? Tu ai discutat una cu copilul, inainte sa se duca la culcare, dar¬† ¬† ¬† dupa, ti-a picat fisa ca are o rochita si mai fitoasa si mai potrivita contextului poza cu Santa si poza de calendar pentru tot anul. Asa ca scoti rochita numarul doi din dulap si speri ca a doua zi copilul sa fie de acord. Rochita, cumva cu putina trena si¬† infoiata, nu mai are clar loc in rucsacul plin ochi. O fi el troller, deci imens, dar dupa oale si ulcele nu mai intra absolut nimic in el. Asa ca o alta punga, sa nu uiti sa o iei si p-asta dimineata in disperarea cu care pleci de acasa, sa ajungi odata la scoala, comes in handy, indesi rochita acolo si lipesti punga de rucsac, sa inteleaga si tati ca si asta trebuie luata dimineata.

Gata, misiunea Sara is done. Next Aylin, unde lucrurile sunt mult mai simple. Trebuie sa ii aleg doar tinuta pentru gradi si gata, am scapat. Da’ de unde?? Imi amintesc ca si ei, probabil tot in contextul ziua Romaniei, ii trebuie ceva special: o sticla de 0,33 l. Eeei, scoate tu o sticla de 0,33 l la ora 12.30 noaptea!! Asta imi mai lipsea! Dar rotitele inca functioneaza la turatie maxima si realizez ca am pe undeva o sticla de suc adusa de Sara dupa ora de actorie. Ma uit la ea si zic ca e perfecta! O mai spal un pic, dau jos eticheta de pe ea si fericita dau sa o pun in rucsacel. Si vad ca scrie pe ea intr-un colt 0,25 l…U know what?? La ora asta merge orice!! Orice sticla e buna pentru gradi!! Ca e 0,33 l, ca e 0,25 l, este sticla, asta este tot ceea ce conteaza!! In plus, bag mana in foc ca o gramada de alte mamici au uitat complet sa puna copiilor minunea de sticla – been there, done that!! – asa ca intre nicio sticla si o sticla de alta dimensiune, merg oricand pe varianta a doua.

Acum chiar ca eram aproape gata! Mai lipsea sa ma gandesc, efectiv in doua secunde, cu ce mai imbrac eu a doua zi si gata, pot sa ma culc. Dau sa ma bag in pat, cand un gand razlet imi trece prin minte: friptura din cuptor…La naiba! Sa ma fac ca am uitat de ea?? – also been there, done that, numai sa ma culc! – sau sa ma duc pana-n bucatarie? Se strica pana maine dimineata? Nu, nu se strica, doar e frig afara. Da, dar in casa e cald! Asa ca, draga Cristina, daca tot este tarziu, unde te mai grabesti?? Mergi si rezolva ca un adult responsabil si baga mancarea in frigider!!

Cu un zambet mare pe buze dau sa ma culc. Imi setez alarma si telefonul, cu drag, ma anunta cat voi dormi: 5 ore si 22 de minute…Sa ma supar pe el?? Nu mi-a gresit cu nimic, saracul…Sa il ignor? Probably for the best! Cert este ca m-am culcat cu gandul ca in acest week-end mi-am incarcat bateriile! (yeah, right!) Mai ales ca duminica am avut o zi lejera, am stat acasa si nu am facut nimic!!

P.S. Evident ca toata nebunia asta is totally worth it, chiar daca fac eu acum un pic pe nebuna, dar ramane intre noi! Si sunt convinsa ca macar o mamica, doua, ar valida cam tot ce am spus eu, in linii mari, pe aici. Asa ca va pup, mamici dragi si spor in toate cu copiii!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s