Analize la stat cu zambete si acadele

Zilele trecute am fost cu fetele la doctor si am plecat de acolo placut impresionata, cu atat mai mult ca povestea de fata are loc intr-un spital de stat din Bucuresti, si anume Spitalul Colentina.

La dermatologie aveam treaba, culmea cu ambele printese (daca pot spune asa, macar am impuscat doi iepuri dintr-un foc): Sara o iritatie urata pe maini, Aylin niste cojite ca de bebe pe scalp. Medicul nostru de familie de peste 10 ani si pediatra fetelor de-o viata 🙂 ne-a recomandat sa mergem la laboratorul de la Colentina pentru ca sunt foarte competenti si ne dau analizele pe loc. Zis si facut!

Prima data am zis sa sun la spital sa intreb cum putem proceda mai exact. Am gasit un numar de contact unde la inceput nu a raspuns nimeni. Nici nu ma asteptam, sincer!! Sa fim seriosi, sa suni la un spital de stat si sa si raspunda cineva?? Sa ai cu cine sa discuti, sa afli niste informatii?? Am crezut ca este o utopie, dar am zis sa sun si la urmatorul numar de contact de pe site. Si, culmea, de data aceasta mi-a raspuns cineva! Am spus ce vreau si mi s-a facut transferul la dermatologie. Un pic iarasi wow… Acolo am vorbit cu cineva foarte amabil, foarte rabdator, mi-a luat datele fetelor: nume, varsta, mi-au comunicat ca imi trebuie trimitere de la medicul de familie si mi s-a spus ca va trebui sa verifice cu dna profesor programul si ca vor reveni ei cu un telefon! Am crezut ca nu aud bine!! Sa ma sune ei pe mine inapoi?? Pe bune?? Pentru ca parea desprins dintr-un alt film am indraznit sa intreb cam care ar fi timpul de asteptare, vorbim de cateva saptamani, vorbim de la o luna in sus, nu de alta, dar sa stiu exact la ce sa ma astept, in paranteza fiind spus sa stiu daca nu cumva ma indrept tot spre o policlinica privata daca sunt pusa sa astept cine stie cat. Mi s-a comunicat sa nu stie sa imi spuna exact, dar ca nu crede sa dureze luni, ci cateva saptamani.

Dupa cateva zile de la “patanie” sotul meu, tot in desbilief, ma intreaba ce facem, asteptam in van un telefon, raspunzandu-i ca o sa mai sun eu a doua zi. Nu a fost nevoie, deoarece chiar in acea dimineata, la prima ora as putea spune, m-a sunat cineva de la spital!! sa imi comunice ziua programarii. Deoarece prima zi oferita era un pic in mijlocul zilei si ne complica programul maxim cu scoala, gradi, joburi, am rugat-o pe doamna daca putem avea si o alta optiune, un pic mai de dimineata. Si in 2 minute am aranjat pentru o alta zi, cu vreo 3 zile dupa data propusa initial pentru ora 9.

Primul pas era complet: programare la doctor la cineva specializat in dermatologie, la spitalul de stat care m-a sunat pe mine! Incredibil, dar adevarat!

Pasul doi: am ajuns la spital… Am bajbait un pic pe acolo printre multiplele corpuri de cladiri… deja ma simteam un pic incomfortabil… Am ajuns la corpul B, parca, erau cateva persoane deja langa cabinet. Aflam de la prima persoana ca nu e nimeni in cabinet, nici pacient, dar nici mai ales doctor, apare dupa vreo 5 minute o asistenta tinerica, dar cam plictisita. Aflasem intre timp ca se dadusera 3 bonuri deja si ca 20 de bonuri sunt maximul pe zi pentru consultatii… Iar ma simteam incomfortabil, restrictiile astea si regulile astea imi ingradesc libertatea, dar trecem peste. Intreb intr-o secunda daca pentru programare ne mai trebuie si unul dintre cele 20 de bonuri magice pe zi si dupa un scurt dialog aflam ca eram in locul gresit… Eram la dermatologia pentru adulti si evident ca noua ne trebuia cea pentru copii… Ma supar, ma oftic ca ceasul era putin trecut de 9, noi cu programarea la 9 si eram si in corpul gresit. Iesim, cautam corpul K de data aceasta si intram.

O alta lume, un alt loc, parea un alt spital!! Totul curat, frumos, aerisit, doar alti 2 copii am vazut acolo, cu parintii evident, cred ca functioneaza foarte bine programarile, deoarece nu era deloc aglomerat. Cand am ajuns pe hol era cineva din personalul calificat, care ne-a intampinat zambind si spunand ca da, ne asteapta! What? Toata un zambet, domnisoara ne-a spus ca ne va aduce niste hartii sa le completam! In doua secunde s-a intors cu vreo 2-3 hartii de completat / semnat per copil si a stat langa mine sa imi explice exact ce anume trebuie sa completez. Apoi a venit cu niste chestionare de evaluare a discomfortului creat de problema medicala, pentru Sara un chestionar de oameni mari, pentru Aylin ceva cu desene, deci personalizat varstei pacientilui. Grija pentru detalii! Poate neimportant pentru un spital, dar o surpriza foarte placuta.

Imediat cum am terminat de completat hartiile am intrat in cabinet. A venit doamna profesor, se vedea experienta dansei dupa vorba, dupa port (si dupa varsta), iar in jurul acesteia erau alte 3 – 4 asistente, medici rezidenti, tinerele, frumusele, EXTREEEMMM de amabile si profi, care le-au evaluat initial pe fete si le prezentau cazul doamnei profesor, ca la un examen, dar nimic din acestea nu a fost deranjant, ci a fost mai degraba ca o comisie de pareri pertinente. Prima evaluata si consultata a fost Aylin. Dezbracata pana la chilotel, inspectata, cercetata. Pe langa problema initiala, cu cojitele, am rugat-o pe dna doctor s-o controleze pe Aylin si pentru o alta problemuta si totul s-a rezolvat instantaneu, fiind practic 2 vizite la doctor intr-una singura.

Aylin a mers apoi la laborator cu tati, intr-un alt corp, pentru analiza concreta. Si acolo totul super profi, amabil si rapid. Intre timp eu am ramas cu Sara, au controlat-o si pe ea, tot la chilotel, ca examenul sa fie complet. Pe langa examenul dermatolgic in sine, doamna doctor ne-a trimis sa facem si analizele de sange si urina, tot la ei, doua cabinete mai sus. Cand am intrat acolo, un alt pachet de doamne super dragute si amabile, tot vreo 3-4 la numar. Cand au vazut-o pe Sara ca se scurge, ca ea numai cand aude cuvantul “sange” si simte cum se inmoaie, au sarit imediat s-o incurajeze, sa-i spuna ca nu va simti absolut nimic. Si asa a si fost, totul a fost rapid, Sara a depasit foarte bine momentul si imediat dupa aceea a primit si acadele! Eu eram iar complet impresionata!! Pe bune, acadele la doctor?? Dar ce, suntem in filmele americane?? Ca numai acolo am vazut cum copiii primesc acadele dupa ce ies de la doctor! Ei bine da, uite ca se poate si la noi! La un spital de stat!! Va dati seama ca nu despre acadele este vorba aici, ci despre faptul ca se poate!! Ca daca vrei sa fii profi, si amabil, si dragut si cu zambetul pe buze, poti sa fii oriunde! Si la stat si la privat!! Iar la stat este cu atat mai de apreciat pentru ca este socul acela initial, de nu-ti vine sa crezi asa “grozavie”!! Cand Sara era pe scaun sa ii recolteze sange si se vedea pe ea cat era de speriata, ca mai avea un pic si plangea, nu de durere ca nici nu se apropiase nimeni de ea, ci de teama ideii in sine, au sarit toate doamnele acelea cu cate o vorba buna pe rand! Cineva ii recolta, in timp ce o doamna o tinea pe Sara de vorba, special sa nu fie atenta la ce se intampla cu recoltarea. Adica frumos si foarte atent!! Atent la nevoia pacientului, in cazul Sarei de a fi linistita, distrasa de la “gravitatea” actiunii medicale.

Apoi a trebuit sa recoltam pisul. Asta mi se pare intotdeauna o treaba foarte delicata… Cu atat mai tare intr-un loc public. Ne-am dus la baie, dar aici totul curat, sapun la baie, hartie igienica. Adica nu vrei lux, dar vrei aceste elemente de baza, care stiu ca lipsesc in alte spitale. Aici nu lipseau si nu pot sa zic ce fericita am fost sa ma pot spala pe maini inainte si dupa recoltare pis!

Cu Sara a fost simplu. Apoi a urmat Aylin. Ea a intrat cu acadeaua la recoltare, pentru ca Sara primise doua, una si pentru surioara ei. Aylin s-a asezat ca o diva pe scaunul de recoltat, doamnele o tineau de vorba, totul era sub control, pana cand au bagat acul si am vazut-o pe Aylin cum s-a schimbat la fata: la inceput a fost atenta – ce se intampla???? -, apoi cu siguranta a inceput sa simta durere si apoi a inceput sa planga… Si din pacate a durat cu 10 secunde mai mult decat la Sara, ca nu reusea sa ii gaseasca vena, deci un pic mai dureros, dar Aylin, desi plangea, a facut fata cu brio! Ma temeam sa nu se smuceasca sau ceva, dar a fost cuminte si am rezolvat repede. Ambele fete au primit inainte de recoltat si abtibilduri, un lucru atat de simplu, dar atat de efect, cel putin pentru Aylin, pentru ca si-a ales-o pe Elsa de pe coala cu desene frumoase. Si la Aylin a urmat si pisul si pentru ca era plansa si obosita a durat mai mult decat as fi crezut, dar am rezolvat. Culmea a fost, ca a doua zi dupa analize, sa ne sune tot cei de la spital, ca din pacate analiza nu s-a recoltat corespunzator si sa ne roage sa o repetam in alta parte. Din nou de apreciat!

Cat eram noi in recoltari cu fetele, ni s-au scris retele si apoi a iesit pe hol una dintre doamnele tinere si dragute sa mi le dea. Retelele scrise cu o caligrafie exceptionala, de nici la clasa I nu o gasesti, iar domnisoara a stat cu mine cateva minute bune pentru a imi explica exact cum se aplica tratamentele, la ambele retete in parte. Programarea pentru control o avem deja stabilita, cand vom reveni cu fetele acolo.

Inainte sa plecam de acolo le-am multumit foarte frumos ambelor seturi de doamne super mega dragute si competente! Am plecat de acolo bucurosi ca am rezolvat problema si oarecum puzzled de cata amabilitate am gasit acolo, intr-un spital de stat!! Adevarul e ca nu te astepti la zambete si acadele intr-un spital de stat, dar uite ca totusi se poate!! Omul, clar, sfinteste locul!! Deci daca aveti nevoie de un specialist in aceasta zona si nu aveti alta solutie cunoscuta, testata, aici recomand cu toata increderea!

P.S. Este nevoie de certificatul de nastere al copilului. M-am gandit sa-l iau, dar pentru ca CNP-ul fetelor era deja pe trimitere si nici nu mi-au specificat, am zis ca probabil nu ne trebuie. Dar trebuie. Cand i-am spus doamnei ca nu il avem la noi, cu acelasi zambet cu care ne-a intampinat pe hol, ne-a rugat sa il trimitem pe Whatsapp, pe un anume numar. Once again, What?? (Nu tu mutre, nu tu vorbit de sus, plictisit, nu tu trimis la plimbare, pus pe drumuri??) Intr-un spital de stat!! Cand e cap, e minunat!! Omul, clar, sfinteste locul!!

 

 

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s