Magic moments

Vine o vreme in care te uiti la anii care au trecut, fie ca sunt mai multi sau mai putini, si iti faci un fel de bilant. Cu lucrurile bune si cu lucrurile rele. Cine n-are “d-astea” rele fie minte, fie se minte pe sine. N-ai cum sa n-ai si momente mai putin fericite in viata, insa conteaza cum treci peste ele, ce conotatie le dai, iar eu la acest bilant al meu vreau sa ma focuses numai pe lucrurile bune si frumoase. Ce-a fost rau, duca-se! Cea fost bun, sa tot fie!! Si inzecit daca se poate!

Au fost multe momente frumoase in acesti ani de cuplu/familie, insa acum vreau sa ma gandesc la momentele cu adevarat speciale, la momentele magice pe care le-am petrecut impreuna, just the two of us, pentru ca daca ar fi sa ma gandesc la magic moments cu copiii, sau as a family, probabil ca nu m-as mai opri o saptamana, cel putin, din scris.

Ordinea cred ca este un pic aleatorie, le scriu exact asa cum imi vin in minte.

1. Mana ta rece, pe fruntea mea, imediat dupa ce am nascut-o pe Sara, la 2 secunde dupa ce am strans-o in brate pentru prima data pe comoara noastra cea mare. Ai fost langa mine in sala de nasteri si a fost un moment magic pe care il voi pretui toata viata. Atat de simplu, atat de usor, doar cu o atingere.

2.Tortul cu care ai venit in salon, dupa ce am nascut-o pe bebe. Deja eram la a doua nastere, si tu, dar mai ales eu :-), eram rodati, am nascut, nici acum nu-mi vine sa cred cum am nascut, ca nu am scos niciun sunet, ca doamna doctor imi spunea ca este ok sa tip si eu ma intrebam de ce-as face-0, de ce mi-as consuma energia cu o chestie atat de inutila ca tipatul, am venit in salon, am dormit, si a doua zi, ai venit tu, cu Sara si cu mamele noastre si cu un tort absolut delicios, de ciocolata, exact asa cum imi place mie. A fost un moment magic pentru ca a fost atat de iesit din tipare! Cine se mai duce cu tortul la maternitate?? Cine se duce cu tortul pe sectia de nou-nascuti si are o probleme ca nu au asistentele sa ne dea suficienta vesela de plastic cat sa acomodeze nevoile mele de vizite?? Sentimentul de petrecere ad-hoc avuta in salon, la nici 24h de cand nascusem comoara mica, a fost ceva absolut senzational.

3.Cand am zburat cu balonul – a fost cel mai out of the box, elaborat, special cadou pe care l-am facut vreodata in viata, cel putin pana la aceasta data. Evident, ca numai tie puteam sa ti-l fac! Cat de atent a fost gandit, cat de planuit a fost momentul, cata conspiratie cu neamurile si cu furnizorul de servicii, astfel incat sa ai partea de o mega surpriza – nu stiu daca a fost cea mai mare surpriza din viata ta, daaar, e cert, a fost o super surpriza! De la cum ti-am comunicat ce urma sa facem de ziua ta, pana la drumul cu masina noastra pana la punctul X de rendez-vous, pana la drumul cu masina lor de ma tot intrebai unde mergem si apoi iti facusei o mie de scenarii in cap si toate cadeau rand pe rand cand vedeai ca tot mergem si tot mergem, pana la momentul cheie, cand in sfarsit am ajuns pe aerodrom si ti-ai dat seama despre ce e vorba. Asa am descoperit ca sa umfli un balon cu aer cald e o arta in sine, arta la care am participat si noi activ, urcarea in tromba in balon a fost aparte, nemaivorbind de zborul in sine, care a fost specatculos. Foarte mult mi-a placut si aterizarea rostogolita, ca intr-un film de actiune, si faptul ca fix dupa ce am terminat noi tot ce tinea de zbor, a inceput furtuna, a fost asa, ca o confirmare ca in ziua aceea toti zeii au tinut cu mine ca sa iti fac surpriza si cadoul perfect. E drept ca eu ador surprizele, asa ca nu se stie nicioadata ce iti mai pregatesc next. Just be prepared!

4. Cand ne-am cazat la Fairmont in Monte Carlo. Fairmont este un hotel absolut superb, care evident ca ne-a placut si ne-a cam dat asa un pic pe spate, dar magic moment a fost cand, dupa drum, terminati si obositi, in loc sa iesim sa vizitam, sa bifam obiective turistice, noi, am tras jaluzelele si am dormit dusi cateva ore in sir. Cu siguranta ca locul in sine avea ceva aparte, dar clar, saltea mai regeasca si pat mai imbietor si confortabil ca acolo, n-am gasit nicaieri!! Deci o chestie atat de …banala, sa-i spun, ca somnul, dar uite cum, dormitul ala din prima zi de la Fairmont, mi-a ramas in minte si s-a calificat la categoria magic moments.

5. Cand era sa pierdem avionul din Monaco – inca nu-mi dau seama daca a fost un magic moment, sau doar o amintire care imi este foarte draga, dar…o voi include aici, in acest “top”. Cum am ajuns noi ca niste floricele la aeroport, floricele disperate ce-i drept, si check-in-ul era deja inchis…, cum nici acum nu stiu cum si prin ce miracol fetele de acolo au ales sa-si complice existenta si sa ne ajute: sa sune la sus-pusi, sa deschida check-in-ul pentru noi, si cum am alergat ca disperatii printr-un aeroport imeeens pentru a ajunge intr-un final la un avion care ne mai astepta doar pe noi doi. What a ride that was, the whole thing!! Momentele astea iti raman in minte, altfel, aparte, cand alergam chinuiti sa ajungem la un avion pe care nici noua nu ne venea sa credem ca il mai prinsesem, ca daca am fi asteptat cuminti, in linie, la un check-in cu 100 de persoane, n-as mai fi tinut minte de a doua zi! Nu spun ca trebuie facut asa, ca exista si reversul, sa pierzi avionul, cum am bifat-o si p-asta, in Isle of Man, cand de la terminal vedeam avionul cum zbura si noi nu eram in el. Deci shit happens, dar ce bine e cand, cateodata, parca se rezolva lucrurile asa din aer si-ti mai ramane si o super amintire, de povestit nepotilor!

6. La nunta noastra – magic moment pentru mine a fost cand, la un moment dat, tarziu in noapte, dupa juma’ de zi de petrecut, am reusit sa stau doua secunde la masa, la masa noastra, la prezidiu, sa ma desprind de nebunia momentului si de agitatia specifica si sa ma delectez cu imaginea din fata ochilor: ma uitam la luminile din piscina si eu cu mine am avut un moment din acela de wow, this is just greaat! A fost un moment in care am inspirat toata savoarea serii si a momentului in sine, al nuntii, am simtit ca imi tihneste, ca imi prieste si ca e un sentiment pe care vreau sa ma asigur ca il voi purta in suflet toata viata. Partea …naspa e ca…tu nu erai atunci langa mine, fizic, a fost un moment al meu, dar care in acest context nu se putea raporta decat la noi doi. Nunta a fost oricum absolut superba, de vis as putea spune fara sa par corny cum zic americanii. Cine a fost acolo, stie!

7. Cand faceam baie in Thassos, de o Sf Maria din Septembrie, acum multi, multi ani, cand Thassos inca nu era pe lista tuturor de vacanta. Pe plaja aceea desprinsa parca dintr-un videoclip reggae, cu feelingul acela de vacanta si cum ca acolo lucrurile au un ritm mult mai lent si linistit. Probabil ca tot la categoria magic moments s-ar incadra de fapt toata aventura de atunci cu Thassos, cand am venit / plecat in/din Thassos 3 week-end-uri consecutive, de glumeam noi ca nici la ai mei, un pic mai sus in acelasi oras, nu ma duc asa de des cum m-am dus in Thassos.

8. De ziua mea, cand m-am simtit ca-ntr-o tara straina la mine-n Bucuresti – Era de ziua mea, de nastere, de data aceasta, cand am avut feelingul acela misto ca si cum as fi in vacanta intr-o tara straina, stand la o terasa undeva pe la Universitatii/Calea Victoriei. Ca sa fiu mai exacta terasa nici nu era una de maxim fitze, eram la Pizza Hut, dar a fost un moment la masa, cand uitandu-ma la peisajul din fata mea, Cercul Militar, o cladire pe care am apreciat-o intotdeuana ca arhitectura, fantanile pornite, o vreme superba de toamna devreme, culmea, turistii de pe strada care se opreau si faceau poze – da, la noi in Bucuresti! -, toate mi-au creat o senzatie de magic moment. Nemaivorbind ca toata ziua mea fusese foarte frumoasa, cu couple massage la un hotel fitzos de 5 stele tot cam de prin acea zona, urmata de sauna si jacuzzi, unde nu ne-au lipsit sampania si ceva dulce. A fost cred unul dintre cele mai reusite, speciale cadouri pe care mi le-a facut sotul meu. Astept cu mare interes si alte cadouri din aceeasi gama!! 🙂

9. Cand am zburat cu Sara pentru prima data, la 3 saptamani – da, stim, parinti inconstienti! 🙂 si cand una dintre stewardese ne-a spus, asa, parand ca she totally gets us: “Mergeti cu ea sa o cunoasca familia, nu-i asa?”, gen bunicii, rude apropiate, la care noi, senini: “Nu!” Sunt aproape convinsa ca imediat dupa si-a zis in sinea ei ca suntem total dusi cu capul! Nemaizicand ca in aeroport, la check-in, cand au vazut infanta, au inceput sa se dea telefoane daca are voie un copil asa mic sa calatoreasca cu avionul. Ce-i drept, era si acum niste ani buni. Au si ei o scuza! Nu stiu daca acum mai sunt tot asa de nepregatiti sa faca fata realitatii sau au evoluat in secolul nostru – evident ca noi ne interesasem de toate aceste aspecte: daca poate calatori, de la ce varsta, si mai ales daca sunt cumva efecte adverse de a zbura de la o varsta asa frageda, ba chiar consultasem doctori, pediatrii in aceasta privinta, ca parinti responsabili ce eram. Cand am zburat prima data cu bebe Aylin, ea avea 6 saptamani. Nu s-au mai dat telefoane la check-in. Deja era prea mare!

10.Cand mi-ai adus 10 zile la rand breakfast-ul in camera, o imensitate de tava de bunatatiuri, de nu mai aveai maini sa o cari, sa deschizi usi, pentru ca era prea dimineata si nu puteam sa ies cu bebe si apoi tu plecai cu treaba. Si cand tot aici, de Valentine’s ai venit cu acel desert special pentru doi, cand nimeni altcineva de la masa nu mai comanda, pentru ca nimeni nu era acolo cu sotii, iubite, cum erai tu; nu numai cu sotia iubita :-), ci si cu minunea mica, pe atunci, mare acum.

11.Cand ne-am plimbat pe camile in Sahara – cand ma gandesc si/sau ma uit la pozele de atunci am un feeling super pozitiv, imi amintesc cum la vremea respectiva mi se parea super wow sa mergem in desertul Sahara. In celebrul desert Sahara! Acum evident ca nu mi se mai pare nimic asa spectaculos, dar atunci a fost wow…Si cel mai important e ca mi-a ramas in minte senzatia de atunci si incarcatura momentului, cu atat mai mult cand am pasit pe dunele alea desprinse parca din filme, cu nisipul ala fin ca apa si apoi calarind pe camile, la apus, chiar, si ce apus a fost atunci!! Cu tot cu palmierii aceia superbi in zare, fix ca in filme!

Probabil ca daca as mai sapa prin amintiri as mai continua lista cu cateva momente, cel putin. Aleg insa sa ma opresc aici, intr-o prima instanta, imi place cifra 11, este un fel de cifra magica. Procedeul in sine a fost unul foarte interesant, sa caut si sa sortez printre momentele frumoase, alegandu-le pe cele cu adevarat magice. I just love magic moments! Faptul ca mi le-am repus fresh in minte n-au facut decat sa ma bucure si sa imi bucure sufletul. Ma incarc cu energia lor pozitiva si abia astept urmatoarele 1000 de magic moments spent with you! ❤ At least!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s