Proiectul meu de suflet

Acum fix 1 an si 1 zi am inceput un proiect care imi bucura sufletul inca din primul moment in care l-am vizualizat in mintea mea: am scris o carte.

Este vorba despre o carte pentru copii, care contine mai multe povesti, scrise cu mare drag si pasiune.

As fi vrut sa uimesc pe toata lumea si sa va invit direct la lansarea cartii mele, insa am ales cealalta varianta, aceea de a impartasi cu voi fiecare pas al acestei aventuri. De ce aventura? Pentru ca greul de-abia acum incepe spre target-ul final: publicarea cartii. Continue reading

Advertisements

Peisaje munte made in Romania

Astazi cautam pe laptop un document si, evident, ca am gasit cu totul si cu totul altceva. Printre toate celelalte “altceva” am gasit si cateva dintre primele mele cadre cu un aparat profesionist, astfel ca le voi pune aici, pentru posteritate.

Peisajele sunt de la Sinaia, cota 2000 si cred ca sunt facute toamna tarzie in 2016.

Peisaj munte cu zapada alb negru

Peisaj munte cabana

Peisaj munte creste insorite

Continue reading

Pipi si Purasu’

Pipi si Purasu’ sunt jucariile de somnic ale printeselor noastre. Pipi este iepurasul Sarei si Purasu’ este …iepurasul lui Aylin.

Pe Pipi Sara l-a primit cadou de la una dintre bunele mele prietene din America cand avea doar cateva luni si l-a adoptat imediat. Il lua cu ea in plimbari si fara el nu se putea dormi. Imi amintesc si acum cum se juca cu el cu manutele, cum ii netezea rochita si doar cu acesta se putea adormi. Pipi a inceput sa fie nelipsit si in calatoriile noastre, fie ca erau in tara, sau peste hotare. As putea spune ca Pipi a vazut lumea pana acum!

“Pipi” – de unde acest nume foarte inspirat? 🙂 Cu siguranta ca nu a fost insuflat sau sugerat de noi, ci a fost numele pe care Sara i l-a pus singura, la doar cateva luni, cand probabil spunea mama si cam atat. Cand am ridicat-o intr-o zi din patut mi-a spus “Pipi”, fara sa aiba vreo legatura cu …stiti ce vreau sa spun, am intrebat-o ce vrea sa imi spuna, am intrebat-o ce este “Pipi” si ea mi-a aratat iepurasul care ramasese in patut. De atunci iepurasul a fost Pipi si a ramas si pana in ziua de azi neschimbat, Pipi fiind nelipsit de la somnicul Sarei, chiar si acum, desi acum Sara nu mai este bebelache, ci chiar o domnisorica de 8 ani, foarte matura pe alocuri pentru varsta ei, dar care are o slabiciune pentru aceasta jucarioara si inca se alinta dormind cu Pipi al ei cel drag. Evident ca Pipi sufera de trecerea timpului si candva o jucarioara alb cu roz foarte deschis, acum este un alb-crem si un roz cu nuante de …purtare. Oricat l-as spala nu mai este ca scos din cutie, dar este si normal, la cate somnicuri si calatorii a facut Pipi.

Pipi a avut chiar si peripetii pe care alte jucarii de somnic nu le intalnesc vreodata in viata lor! Continue reading

Punguta cu cadouri

Prima serbare de la Gradi! Prima serbare ever, actually! Primul Mos Craciun (oficial).

Am vazut filmuletul acesta de multe ori si de fiecare data ma face sa rad si mai ales imi umple inima de bucurie cand o studiez cu cata rabdare si gratie a gestionat momentul. Nu s-a suparat, nu s-a enervat, a ramas calma si atenta pe solutionarea problemei! 🙂 Eu, in locul ei, demult m-as fi enervat, stresat, fastacit si probabil ca as fi aruncat si jucariile cat colo! Dar ea nu, a bagat totul la locul lor, firesc si natural si apoi si-a strans punguta cu bucurie la piept. 3 ani de zile, o comoara de fetita!

La serbare cu Mosul – Just loving it!

Noile mele preocupari

Pe acest blog vreau sa dedic mai mult timp pentru a face postari cu cele mai noi si de suflet preocupari ale mele, si anume: foto, trading si povestioare, momente magice din viata minunilor mele de fetite, sau, de ce nu, momente frumoase sau marcante din viata mea de adult.

Pe partea de fotografie, voi incepe sa urc poze de stare, de produse, portrete si alte icon-uri care ma reprezinta. Pozele vor fi cu logo pe ele si nu vor putea fi reproduse, in totalitate sau partial, fara acordul meu prealabil. Voi crea mici albume virtuale pe care va invit cu drag sa le rasfoiti.

Tradingul este o pasiune mai noua, dar care m-a cucerit in totalitate si complet iremediabil. Ma gandeam ca as putea sa postez aici informatii despre acest subiect, care pot fi de folos pentru cei noi in acest domeniu, acest lucru ajutandu-ma inclusiv pe mine prin fixarea unor notiuni foarte complexe.

Cat despre povestioare despre comorile mele…timp sa am, ca povesti as putea sa va scriu pana maine dimineata si acest lucru sa fie abia un umil inceput!

Baby talk Aylin

Pentru ca multe posturi mai jos sunt cateva replici celebre de-ale Sarei, nu puteam sa nu scriu cateva si marca Aylin. Such as:

  • tzica = suzetica
  • picu = lapticu’
  • cicalitza = caciulitza
  • cacu = capacu (acum e deja prea mare, 2 ani si 3 luni, si nu mai spune asa, spune corect)
  • iqui = ceva (orice 🙂 ) de rontait – biscuiti, covrigei etc etc
  • bamboane = bomboane
  • noane = baloane
  • nana = banana
  • minic = nimic
  • aliminutze = animalutze
  • osene = desene
  • pishitura = prajitura
  • dica-te = ridica-te
  • bogan = tobogan
  • puras = iepuras
  • nu plata minic = nu s-a intamplat nimic
  • scananul = scaunul
  • cafaleti = pufuleti
  • surubeibitza = surubelnita
  • acacadaba = abracadabra
  • berisica = biserica

Si…trebuie sa imi pun memeria la contributie pentru a-mi aminti toate minunile spuse de minunea mea cea mica.

Am fost la circ si m-am simtit bogata

In week-end am fost cu copiii la circ. A fost o activitate pe care urmaream sa o facem de ceva timp, dar pentru ca Sara bifase deja doua vizite recente cu scoala la circul de stat si cum bebe era prea mica, am mai amanat. Pana cand tot Sara noastra cea minunata a spus ca ea ar vrea sa mearga la circul Orlando. Zis si facut. In seara aceea am intrat pe internet sa vad ce informatii imi apar despre acest circ si, culmea, spectacolul de a doua zi, de duminica, era ultimul pe anul acesta. M-am bucurat ca lucrurile pareau sa se alinieze frumos si am zis ca e clar ca trebuie sa prindem momentul si a doua zi “circ” scria pe noi.

Au fost ceva emotii cu pregatirea zilei, pentru ca mamicile stiu ca nicio iesire nu este simpla, nu este doar acea iesire si gata, ci este mai degraba o iesire in doi sau trei pasi: ce se intampla inainte de iesire, iesirea in sine si momentul de dupa iesire. Eu aveam de jonglat, printre altele, cu tema Sarei si somnul lui bebe, astfel incat la ora H tema  sa fie facuta, bebe odihnit, apoi urmand imbracarea si plecarea sa ajungem la ora fixa, ca la orice spectacol. Fara sa mai mentionez ca imbracarea nu este niciodata usoara, mai ales pe timp de iarna, cu 10 straturi fiecare! Iar pe bebe efectiv am luat-o din patut si am imbracat-o, am luat-o pe sus pentru a ne incadra in timp.

Si am ajuns la circ. Nu ma asteptam sa fie ceva extraordinar pentru ca stiam ca acest circ este unul ambulator, desfasurat in cort, ca pe vremuri, cand circul era cam printre singurele atractii si se muta dintr-un oras intr-altul si cam cat spectacol poti sa faci asa, pe repede inainte sau “pe genunchi”?? Si a inceput spectacolul…. care nu a fost deloc pe repede inainte si nicidecum “pe genunchi”!! Ba chiar am fost cu totul impresionata de complexitatea show-ului, care nu a fost cu nimic mai prejos fata de un spectacol la un circ “cu pereti”.

Am fost surprinsa sa descopar ca numerele din arena pareau sa nu se mai termine. Eu credeam ca spectacolul va dura 1 ora, 1 ora si jumatate, ei au anuntat ca va dura 2 ore, ca in realitate dupa 2 ore spectacolul sa fie in toi, ajungand lejer la 2 ore si jumatate. Timp in care am urmarit: celebrele gag-uri cu clown, acrobatii in aer, dresuri de cai, dromadere, zebre si lame, spectacol cu lasere, jonglerii de mai multe feluri, impresionantul numar cu lei, leoaice in cazul de fata, si tigrii, etc.

Fetele s-au distrat maxim! Sara a savurat fiecare moment, iar bebe, la primul ei spectacol ever, s-a comportat foarte frumos. La inceput a stat la mine in brate si cand a debutat spectacolul pentru mine a fost un moment cu totul surprinzator: dintr-o data muzica, lumini, dresura de cai albi superbi pur sange arabi, Sara langa mine extaziata (caii au fost dintotdeauna marea ei pasiune), sotul in partea cealalta si cireasa mica de la mine din brate, cuminte si atenta la ce se intampla…o explozie de bucurie instantanee pentru mine si…total surprinzator, cum spuneam deja, lacrimi in ochi…Nu stiam ce-i cu mine si cu greu am reusit sa elimin lacrimile din ochi, chiar ma amuzam teribil pe seama mea: “ce oi avea? plang la circ??? la naiba, trebuia sa fie ceva mai fitza ca sa ma impresioneze pana la lacrimi, nu un circ…banal, sa-i zicem…” Si cu toate astea, o lacrima s-a scurs pe obrazul meu – bine ca era pe obrazul opus sotului meu, pentru ca ar fi fost culmea sa ma vada si sa-i explic de ce naiba plang la circ?? 🙂 – si daca tot am decis sa si scriu despre acest lucru, nu ma feresc sa spun ca era o lacrima de fericire, o lacrima asumata, da, la circ, asta e 🙂 Dar asa un moment frumos a fost!!! Cand vezi bucuria copiilor tai, te topesti instantaneu! Iar cand esti martor la prime experiente din viata lor, pur si simplu esti speachless!! Adori bucuria lor, adori descoperirea lor, adori ca esti acolo cu ei!! Poti sa fii si intr-o hazna, daca ei sunt acolo pentru prima data si le place, si tu esti acolo cu ei, sa fii partas, e magic! Continue reading