Miss Cristina pentru o zi

Saptamana trecuta am fost educatoare pentru o zi, am fost Miss Cristina pentru Aylin si colegii ei. Am participat la programul “parintele educator”, si a fost o experienta foarte frumoasa. Initial, desi ideea mi s-a parut foarte inspirata si inspiranta inca de la bun inceput, cand a fost propusa de miss la sedinta cu parintii, am fost un pic circumspecta apropos de zona de comfort. Cati parinti sunt dispusi sa isi lase jobul si programul pentru cateva ore pentru a veni in fata a muuulti copii, fata de cati au ei acasa, banuiesc unul, doi, trei, cel mult!? Inclusiv eu mi-am pus serios intrebarea daca m-as descurca cu peste 15 copii? Daca fac fata provocarii?? Dar pentru comoara mea cea mica am spus ca nicio incercare nu poate sa imi stea in cale, imaginandu-mi bucuria ei de a ma vedea pe mine intrand in clasa in rolul de miss!! Si a fost o experienta minunata, pe care as repetat-o oricand!! (mai ales ca da, am facut fata provocarii, ba chiar m-am descurcat foarte bine)

Evident ca dupa ce am acceptat provocarea, m-am intrebat ce sa fac, ce sa lucrez cu copiii?? Aveam la dispozitie cam 1 ora, timp in care puteam sa ne jucam, sa citim, sa facem o activitate, orice ne trecea frumos prin minte. Eu m-am gandit, m-am razgandit, ba chiar am cerut inspiratie de la prietenele mele care lucreaza in domeniu, cu copiii, si in cele din urma am decis: trebuie sa fie ceva de sezon! Deci ceva de toamna…deci ceva cu frunze…dar musai trebuie sa fie ceva distractiv!! Sa fie ceva catchy, cu care sa ii captez pe copii! Si cu ce credeti ca le-am captat atentia?? Cu …suportul de hartie igienica!! Pe care l-am transformat intr-un frumos copac de toamna, cu ajutorul frunzelor aduse de mine.

Recunosc ca inainte imi facusem temele. Nu ma puteam duce oricum la copiii mei minunati, asa ca acasa am testat ideea mea. Am vrut sa vad cum se lucreaza, cum se lipesc toate, cat de bine stau sau nu. Miss Andra m-a ajutat enorm cand mi-a propus sa lipeasca ea suportul de hartie igienica direct cu pistolul de lipit, o idee absolut geniala, deoarece ne-a salvat mult timp si rabdare, daca am fi mers pe varianta clasica, de lipit cu lipiciul. Asa ca am avut mai mult timp sa ne jucam cu frunzele si sa fim creativi! Copiii au fost foarte incantati si au participat cu drag la activitate. Ba chiar au fost foarte creativi, deoarece multe dintre modelele lor de copacei sunt cu mult mai frumoase decat ce am realizat eu initial, de proba.

Am fost surprinsa sa vad niste copii foarte cuminti, care au lucrat foarte frumos si foarte implicati in task. Erau foarte dulci cand ma strigau “Miss Cristina!”, iar eu treceam pe la fiecare sa-i mai ajut cu capacul de la lipici sau cu afurisitul lipici care se consuma prea repede si trebuia sa mai invart sa iasa un strat proaspat. Aylin nu s-a lasat mai prejos si de multe ori ma striga “Miss Cristina!”, cred ca ii placea noul meu rol! Au fost absolut deliciosi cu totii, mai ales cand o fetita imi impartasea mici secrete de acasa, ca avea televizor nou si mare! 🙂 Momentul de gratie, pe care tot aceeasi fetita mi l-a dat, a fost cand mi-a spus scurt si la obiect: “Miss Cristina, te iubesc!” M-a surprins si m-a impresionat, mai ales ca este o fetita pe care noi o cunoastem foarte bine (pe cativa dintre ei ii cunosc foarte bine, ne-am vazut si la petrecerile lui Aylin, pe altii nu atat de bine, mai ales ca anul acesta au venit si cativa copii noi), este o fetita sensibila, care plange foarte mult dupa mamica ei cand pleaca dimineata. Si, recunosc, declaratia ei gingasa mi-a mers la corazon si cred ca a fost ca o validare ca m-am descurcat bine in rolul de educator.

Recunosc ca am avut emotii. Cand m-am prezentat copiilor, parca eram in fata unui juriu foarte sever de la un concurs reputat. Dar cand am pomenit de hartia igienica totul a devenit atat de natural si de frumos!! Ba chiar copiii au tinut mortis sa mi se prezinte fiecare, pe rand, si au fost foarte scumpi si adorabili.

La sfarsitul task-ului toti copiii au plecat la baie sa se spele pe maini de atata lipici si acuarele, moment propice pentru ca eu sa ma strecor repede afara, fara a crea mari tensiuni cu Aylin, unde plec, de ce nu mai stau. Am plecat incantata, incarcata cu energie cat pentru o saptamana, fericita ca am acceptat propunerea si provocarea, bucuroasa pentru fetita mea care a vazut-o pe mamica ei in acest rol, luand cu mine si cateva impresii la cald, toate foarte pozitive, de la doamnele care au venit sa ne ajute sa curatam locul actiunii.

O activitate pentru suflet, pentru armonie, pentru increderea copilului, inca o caramida la sudarea relatiei mama – fiica. De facut oricand! Daca aveti ocazia, nu ocoliti! Recomand cu mare drag, atat pentru mamici, cat si pentru tatici! Si nu veti regreta, nicio secunda!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s